Un contact futures cu optiuni contine ca elemente definitorii:
- Pretul de exercitare al obtiunii
- Prima optiunii – este platita la semnarea contractului
- Durata contractului
- Pretul de bursa din momentul exercitarii optiunii.
Punctul mort este atins cand pretul bursei este egal cu pretul de exercitare plus prima optiunii.
La punctul mort, (punct de declansare; trigger point, nici nu se pierde nici nu se castiga)
Cu ajutorul contractelor de optiuni care are ca active suport obligatiuni de imprumut ale firmei Boeing ( convertibile in actiuni) dealerii de la bursa controleaza “valoarea de piata “ a obligatiunilor adica chiar a activului suport.
Preturile de piata ale obligatiunilor sunt confectionate artificial cu ajutorul optiunilor.
De altfel mai exista un punct mort si pentru obligatiuni, (trigger point) care este atins atunci cand valoarea de piata a obligatiunii (create artificial) plus dobanda anuala este egala cu profitul obtinut din dividend plus valaorea de piata a actiunii.
Cand profitul provenit din obligatiuni este depasit de profitul provenit din actiuni , in mod normal obligatiunile se convertesc in actiuni. Acesta este pretextul pentru care cu mai putin de o luna inainte de votul in adunarea generala a actionarilor, obligatiunile se convertesc in actiuni.
Strategiile cu optiunie:
Straddle:
Este o combinatie Call-Put, pretul de exercitare si scadentele sunt identice.
Intr-un Straddle la cumparare se efectueaza o:
- O cumparare de Call combinata cu o cumparare de Put
Intr-un Straddle la vanzare se combina :
- O vanzare ca Call si o vanzare de Put
Alte tipuri de combinari de optiuni se numesc, Butterfly, Condor, Strangle;….
Aceste strategii se folosesc pentru a conduce in mod intentionat dar artificial valoarea activului suport intr-o anumita directie: de crestere sau de scadere.
Aceste tipuri de manipulare a pretului la obligatiuni, tibetanii le-au lasat in sarcina dealearilor indieni.
Dar totusi indienii, chiar daca sunt aliatii Chinei, sunt in acelas timp si rivalii Chinei pentru controlul finantelor globale.
Deoarece India nu are la dispozitie bani de la bancile centrale occidentale decat pe termen scurt si nu sume mari, ei nu au suficiente fonduri pentru a da trendul crescator sau descrescator accentuat pentru activele financiare . Astfel miscare in sus sau in jos a valorii activelor facute de brokerii indieni este doar liniara.
Pe cand trendul crescator sau descrescator care este dat de dealerii controlati de tibetani este exponential de tipul X2 (adica puterea a doua sau patratica) cu graficul in forma de parabola.
Aceasta este posibil pentru ca Tibetanii au access la Federal Reserve Banks , la credite petermen lung cu dobanda zero. La aceste credite se cere o grantie in aur de 10% din valoarea creditului .
Astfel au access la sufficient de multa finantare pentru a imprumuta cu levier (Leverage) toti dealerii controlati de ei. Firma controlata din Tibet care da imprumut cu levier la toti celalti dealeri cu cea mai mica dobanda este Goldman Sachs. .
Goldman Sachs controleaza toti Primary Dealears ( dealerii primari) de pe piata financiara pe termen lung, Americana si Ocidentala in General.
Acesti Primary Dealears imprumuta trezoreriile SUA si ale statelor occidentale pe termen lung . 1-3-5-10-30 ani.
Tot acesti Primary Dealers se duc cu titlurile de stat (luate de la trezorerii ) la bancile centrale americane si occidentale ca si garantie pentru a lua noi credite.
La creditele pe termen lung pe care le ofera Federal Reserve catre Primary Dealers se cere si o garantie in aur (10% din valoarea creditului).
Aceste lingouri de aur au fost luate de Primary Dealears (controlati de Tibet) de la Department of Treasury SUA drept graj pentru creditele cu termen lung.
Indienii nu pot sa respecte aceste cerinte si nu pot da un trend pietelor cu o crestere parabolica. (patratica)
In plus, Chiana controleaza si comunitatea gay si masoneria, adica puterea politica si legislative din occident.
In englezam mason – zidar
Deci cea mai mare asociatie de zidari din lume, Massoneria, nu poate sa zideasca decat cel mai mare zid din lume, adica Marele zid Chinezesc. (Zid = Bursa= Wall = Wall Street)
In Kabala, ZID este BURSA.
O alta metoda folosita de tibetani pentru a influenta pretul obligatiunilor sau actiunilor este metoda coeficientilor de sensibiltate – la care brokeri dealeri indieni nu au access. Acesti coeficienti dau sensul crescator sau descrescator al activului suport.
Delta – coefficient care exprima variatia primei optiunii la variaitia pretului cu o unitate a actvilui suport.
Delta aproximeaza probabilitatea ca optiunea sa fie exercita si se determina cu formula derivatei de gradul 1 a valorii curente a optiunii ( a primei optiunii) in raport cu cea a instrumentului de referinta.
De aici provine si denumirea de produse derivatei ( pe piata OTC) .
Gamma – este coefficient care reprezinta rata de modificare a coeficientului Delta.
Vega – coefficient care pune in evidenta modificarea primei unei optiuni la modificarea de 1% in volatilitatea pretului activului suport.
Rho – reflecta variatia pretului primei optiunii la o modificare de 1% a ratei dobanzii.
Daca se doreste marirea valorii de piata a actiunilor companiilor ce compun indicele S&P500 atunci se folosesc produse sintetice comandate doar de tibetani si pe care brokeri indieni nu le pot influenta. Valoarea actiunilor companiilor care formeaza indicele se mareste pentru ca au loc alegeri in mai multe companii in aceleas perioada si trebuie creat trendul.
Valoarea unui portofoliu (P) de actiuni este data de expresia
P= N(Ip x M) / Delta =~ 5 000 000$
N = 6 -numarul de contracte
Ip = 1900 , valoarea in puncte al indicelui S&P500 la acea data
M = Multiplicatorul pietei americane. M = 500$ pentru fiecare punct de indice.
Delta = 1.15 coeficientul de sensiblilitatea al portofoliului detinut in raport cu indicele.
Coeficientii de sensibilitate sunt inventati de Goldman Sachs pentru contractile futures si optiuni.
Casele de compensare – Clearing House, actioneaza ca intermediar in tranzactii.
Clearing House este vanzator pentru oricare cumparator, si cumparator pentru orice vanzator de contracte futures si optiuni.
Toate produsele sintetice – Optiuni pe indici bursieri sunt vandute de Goldman Sachs Clearing House in colaborare cu Deutsche Bank, Morgan Stanley , JP Morgan, HSBC – Clearing House. Din aceasta cauza Goldman Sachs este considerat o bursa a burselor.
Goldman Sachs Clearing House, coordoneaza activitatea DTCC (Depository Trust and Clearing Corporation), CCPS ( Central Counterparty Clearing House) si ICE Clear ( Intercontinal Exchange – Clear)
Goldman Sachs se afla in varful trustului bancar Tibetan.
Leave a Reply